BNR stimuleaza creditele in lei, dar le tempereaza pe cele in valuta

Domnule guvernator, acum cateva luni BNR a egalizat ratele rezervelor minime obligatorii: 22 la suta, atat la lei, cat si la valuta. Printr-o recenta hotarare, rata rezervelor in lei a coborat la 18 la suta, in timp ce la valuta a urcat la 25 la suta. Cum comentati acest decalaj destul de mare? - Atat egalizarea ratelor, de acum cateva luni, cat si diferentierea lor, in prezent, au fost impuse de realitatile pietei. - V-a impus dinamica pietei sa blocati creditarea? Nu credeti ca, prin aplicarea acestor hotarari, accesul la credite bancare va fi si mai restrans? - Noul pachet de masuri nu urmareste catusi de putin descurajarea creditelor. Dimpotriva, sistemul bancar va beneficia de un plus de disponibilitati, de circa 1.000 de miliarde de lei. Vor fi mai multi bani pentru creditare si nicidecum mai putini. Asadar, creditarea nu numai ca nu va fi blocata, dar va continua in ritmuri accelerate. Sigur, o schimbare va fi. O schimbare pe care o dorim de durata. Banca Nationala este preocupata sa asigure o creditare sanatoasa si care sa nu intre in conflict cu procesul de dezinflatie. - Totusi, creditarea in valuta va primi o lovitura. Cresterea cu trei puncte procentuale a ratei rezervelor va avea efecte negative inevitabile. - Sa vedem ce spun cifrele. In acest an, din ianuarie pana in septembrie, creditul neguvernamental a crescut in termeni reali (peste rata inflatiei) cu 19,2 la suta. Ceea ce arata ca procesul de creditare a intreprinderilor de catre banci a avut drum deschis. Nici de aici inainte nu vom bloca acest drum. In ansamblu. Daca defalcam insa cifrele, vom constata ca, in timp ce cresterea creditului in lei s-a situat cu mult sub medie, fiind de 9,7 la suta, creditul in valuta a facut un salt pana la 33,7 la suta (echivalent in dolari). Cu 14 procente peste medie. Suntem in fata unui dezechilibru ce ar putea dauna sanatatii sistemului de creditare. Ce vom face? Nu vrem sa descurajam creditarea in valuta. De altfel, nici nu ar fi un moment potrivit in imprejuarile in care, in lunile din urma, costul resurselor in valuta a scazut puternic, atat din cauza reducerii dobanzilor in SUA, cat si in conditiile scaderii dobanzilor la depozitele in valuta pe care le acorda bancile din Romania. Dar suntem nevoiti sa restabilim echilibrul. Daca, in procesul de creditare, nu sunt respectate toate criteriile de prudenta bancara, va fi rau. Fara indoiala ca nu mai este posibila repetarea situatiilor din anii '90, cand stiti bine la ce a dus creditarea in exces, facuta haotic si fara respectarea criteriilor bancare. Dar nu este exclus, acum, ca atat bancile creditoare, cat si clientii lor sa nu prevada toate riscurile ce pot aparea si sa cada in iluzii, in capcane. O astfel de capcana pare a fi creditul in valuta acordat fara discernamant, inclusiv celor care nu au nici un fel de venit in valuta (din care sa ramburseze creditul), ei avand numai castiguri in lei (rambursarea fiind supusa astfel riscului de curs). - Prevedeti pericole atat de mari incat sa fie nevoie, la valuta, de o rata de 25 la suta a rezervelor obligatorii? - Daca aceste ritmuri mari ale creditului in valuta vor continua, primii care ar putea sa aiba necazuri vor fi debitorii. Apoi, daca nivelul creditului in valuta si dolarizarea vor continua sa creasca, aria de influenta a politicii monetare se va restrange. Atunci, economia romaneasca nu va mai fi influentata prin decizii de politica monetara ale BNR, ci se va misca, bine sau rau, dupa cum bate vantul pe pietele internationale. - Sa revenim, in ceea ce priveste creditarea in valuta, la riscul creditorului (bancile comerciale) si la riscul debitorului (intreprinderi si persoane fizice). Ce pericole intrevede Banca Nationala? - In perioada verii si la inceputul toamnei, in conditiile in care leul a fost relativ stabil fata de dolar, creditul in dolari a parut a fi foarte ieftin: circa 9-12% pe an. Atat bancile comerciale, cat si clientii lor s-au grabit sa traga concluzia ca ar fi vorba de o dinamica de durata. Fara sa sesizeze ca stabilitatea leu-dolar a avut in spate slabirea dolarului fata de euro. Or, o astfel de tendinta, pe plan international, se poate opri in orice moment. Cum s-a mai intamplat. - BNR are un program de apreciere in termeni reali a leului. Ce soarta va avea acest program? - O soarta buna. Fiindca programul se infaptuieste. Daca insa, pe plan international, se produce inversarea unor tendinte, piata noastra nu poate sa nu reactioneze. Ganditi-va ca, asa cum euro a crescut de la 82 de centi la 97 de centi si chiar a ajuns egal cu un dolar in primele sase-sapte luni din acest an, in urmatoarele trei luni ar putea sa scada la 90 de centi. Ar fi o cadere de 7 la suta. Banca Nationala nu contracareaza un astfel de efect decat cel mult partial, pentru ca noi urmarim stabilitatea relativa a leului fata de "cosul" euro-dolar. In consecinta, nu pentru ca vrea BNR, ci pentru ca acesta e sensul in care se misca piata, leul se va deprecia fata de dolar cu eventual 5 la suta, ceea ce ar insemna un dolar mai scump cu 1.500 de lei. Intr-o asemenea eventualitate, creditul in dolari, care parea avantajos, s-ar scumpi si el, in urmatoarele trei luni, cu 5 la suta. Ceea ce ar insemna mai mult de 20 la suta pe an. Saltul ar fi de la un cost actual de 10 la suta al creditului in valuta la unul de peste 30 la suta. Si astfel, creditul in dolari ar deveni mai scump decat creditul in lei. - Cu alte cuvinte, Banca Nationala incearca sa descurajeze creditul in valuta ca sa-i apere de riscuri pe debitori? - Si pe debitori, dar si pe creditori. Nu-i lovim, cum s-a interpretat, ci ii aparam. De fapt, ii avertizam ca e riscant sa se imprumute excesiv in valuta. Protejam si bancile sa nu cada in capcana. Realitatea pietei ne cere sa influentam schimbarea actualei tendinte. Sa fie clar: nu descurajam creditul, mai ales ca economia are nevoie de creditare, dar facem tot ce depinde de noi pentru ca procesul de creditare sa se inscrie in limitele prudentei bancare. Avem obligatia sa evitam un elan vremelnic, concretizat in cativa ani buni de crestere, dupa care sa urmeze o prabusire. Crizele financiare din tarile emergente (in formare) din Asia sau America Latina au avut in centrul lor si expansiunea frenetica a creditului in valuta. Trebuie sa tragem invataminte la timp din experienta lo

Ungaria nu renunta la facilitatile acordate firmelor straine

Oficialitatile ungare au promis, la sfarsitul saptamanii trecute, sa apere locurile de munca de pe piata interna in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, care sustine ca Budapesta trebuie sa elimine facilitatile fiscale pe care le-a acordat marilor angajatori straini, transmite Reuters. Ungaria si Polonia sunt singurele tari din primul val al extinderii Uniunii Europene care nu au incheiat deocamdata capitolul referitor la concurenta din negocierile cu UE. Zece state candidate urmeaza sa finalizeze negocierile in acest an si sa se alature Uniunii in 2004. Prim-ministrul ungar, Peter Medgyessy, a declarat publicatiei locale Nepszabadsag ca timpul limitat nu va determina Ungaria sa cedeze in discutiile cu autoritatile de la Bruxelles referitoare la facilitatile fiscale acordate firmelor straine care au creat locuri de munca in Ungaria in ultimii ani. "Trebuie sa precizez ca, daca nu se ajunge la un acord adecvat, am putea chiar lasa acest capitol deschis pana la summit-ul de la Copenhaga", a afirmat premierul. In negocierile de aderare, Bruxelles a solicitat oficialitatilor de la Budapesta sa elimine scutirile fiscale, interzise de regulile UE din domeniul concurentei. Ca reactie, Ungaria a argumentat ca facilitatile existente ar trebui mentinute pentru a evita inchiderea de uzine si pierderea a zeci de mii de locuri de munca. Compania americana International Business Machines Corp. (IBM) a anuntat recent ca va inchide uzina de hard-disk-uri din localitatea Szekesfehervar, aflata in vestul Ungariei, masura prin care 3.700 de persoane isi vor pierde locurile de munca. Premierul Medgyessy a aratat ca mana de lucru ieftina si calificata din Ungaria a atras investitii straine in trecut, dar ca acest avantaj va disparea o data cu armonizarea salariilor ungare la media din UE. "Trebuie sa gasim un compromis rezonabil, si nu putem abandona aceasta problema gandirii mecanice a birocratiei din Uniunea Europeana. Concesiile castigate anterior de marii investitori ar trebui modificate in conformitate cu regulile UE", a mai declarat prim-ministrul Ungariei.

La Romtelecom - zarurile au fost aruncate

Primul-ministru Adrian Nastase a confirmat, sambata, ca decizia privind continuarea privatizarii Romtelecom urmeaza sa fie prezentata in sedinta de Guvern din aceasta saptamana, dar nu a dorit sa anticipeze "care dintre variantele aflate in discutie va fi acceptata". El a tinut sa precizeze ca "negocierile cu OTE continua, deoarece, deocamdata a fost stabilita, oarecum, numai baza pentru o solutie finala, fara ca detaliile sa fie fixate in totalitate". Asa cum informam, vineri seara, echipele de negociere conduse de ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, respectiv, presedintele OTE, Lefteris Antonakopoulos, au convenit asupra termenilor unei tranzactii prin care compania greaca va putea ajunge sa detina pachetul majoritar de actiuni la Romtelecom (fata de 35% in prezent). Prin ultima sa oferta OTE a acceptat ca, pentru a obtine cel putin 51% din actiuni, sa majoreze capitalul Romtelecom (243 milioane de dolari, peste ceea ce propunea pana acum, respectiv 200 milioane), dar sa si cumpere direct de la stat un pachet de actiuni. Detaliile acestui ultim aspect sunt inca tinute la secret de parti. Se vorbeste de faptul ca partea romana ar fi reusit sa obtina un pret mai acceptabil, dupa ce grecii venisera cu o "valorizare" inacceptabila pentru intreg Romtelecom - chiar mai putin de 500.000 de dolari (in conditiile in care OTE conduce efectiv Romtelecom incepand din 1999). Acum, dupa cat se pare, statul ar putea incasa pana la 30 milioane de dolari pentru numai cateva procente peste 51% din Romtelecom. OTE speculeaza de fapt situatia statului roman in acest caz, care are foarte putin loc de intors dupa contractul oneros semnat in 1998 de fostul FPS cu OTE. In acelasi timp, exista un audit clar care spune ca Romtelecom are nevoie de finantare de nu mai putin de 450 milioane de dolari (inclusiv pentru plata datoriilor foarte mari), iar BERD a recomandat, ca solutie pentru obtinerea unor imprumuuri, o majorare de capital de cel putin 200 milioane de dolari. Suma este consistenta, iar daca Guvernul s-ar decide sa participe la majorare, se vehiculeaza faptul ca ar trebui sa fie cel putin 130 milioane de dolari. Se pare insa ca, pentru bugetul pe anul viitor, aceasta suma este foarte greu de gasit, iar plafonul de indatorare externa este aproape atins. Cu alte cuvinte, zarurile au fost aruncate si este greu de crezut ca urmatoarea sedinta de guvern va aduce schimbari radicale.

Cupa brutarului si primul tractor produs in Romania de o firma straina

In perioada 6-10 noiembrie, Romexpo va gazdui trei expozitii specializate internationale: IndAgra, Expo Drink si All Pack. La editia a VII-a a IndAgra si-au anuntat participarea 350 de firme, din care 237 romanesti si 113 straine. Ca si-n anii precedenti, IndAgra este structurata pe saloane, in functie de tematica produselor expuse (tehnologii de crestere a animalelor si pasarilor, masini si utilaje agricole; flori, gradinarit; animale si pasari de rasa etc). In premiera, la IndAgra se va organiza Cupa brutarului de catre Patronatul Rompan. Si tot in cadrul targului, grupul international Landini & Laverda va lansa primul tractor fabricat in Romania de o firma straina. Expo Drink (Salonul international de vinuri si bauturi), aflata la a VI-a editie, va gazdui 82 de firme, iar All Pack - expozitia internationala de ambalaje (editia a IV-a) - 85 de firme. Si Expo Drink a fost sectorizata in doua saloane, respectiv: salon de vinuri si de bauturi alcoolice si utilaje specifice. Manifestarea propune participantilor Concursul de vinuri si bauturi alcoolice, ce se va desfasura in zilele de 5 si 6 noiembrie. Biletul de intrare la cele 3 manifestari costa 30.000 lei. Organizatorii au anuntat ca se pot obtine invitatii on-line, accesand site-ul

Deficitul comercial pe 9 luni - 2,7 miliarde dolari

Exporturile lunii septembrie 2002 au crescut cu 2,5 la suta fata de august, totalizand 1.224,4 milioane dolari. Pe primele 9 luni ale anului in curs, valoarea exporturilor se apropie de 10 miliarde de dolari (9973,5 milioane), cresterea fata de 2001, aceeasi perioada, fiind de 15 la suta. Dinamica exporturilor indreptateste ipoteza ca in 2002 se va obtine o valoare record a incasarilor valutare. Pe de alta parte, evolutia importurilor care au totalizat 1.572,4 milioane dolari in septembrie si care se situeaza la peste 40 la suta crestere fata de aceeasi luna din anul trecut a condus la un deficit de balanta de 348 milioane dolari SUA. In aceste conditii, deficitul comercial pentru perioada 1I-30IX 2002 se situeaza la 2.704 milioane dolari, superior aceleasi perioade din 2001. Pietele statelor membre ale Uniunii Europene, raman preponderente in comertul exterior al Romaniei.

Badea si Oreste vin la Pro TV

Mircea Badea si Oreste vin la Pro TV, fiecare cu emisiunea lui. Primul va prezenta show-ul "Alege ASIA" care se va muta in studio pentru preselectiile finale. O data pe saptamana, in cadrul emisiunii care va fi transmisa in direct, Mircea va pleda cauza concurentelor in fata exigentului juriu. "Sper sa nu intimidez concurentele, este ultimul lucru pe care mi-l doresc", spune Badea. Cat despre Oreste, acesta priveste "cu speranta" mariajul cu emisiunea "PRO TV Magazin" pe care urmeaza sa o prezinte. "Cred ca sunt o alegere potrivita pentru aceasta emisiune. Fara sa ma bat cu pumnii in piept, consider ca eu sunt un iscusit investitor. Investesc la greu in timpul liber. Prin urmare, sper sa ofer telespectatorilor Pro TV experienta timpului meu liber. Filme, piese de teatru, mondenitati rafinate, chermeze pline de farmec si alte nebunii deloc nocive pentru suflet - cam asta va include, in linii mari, meniul emisiunii", anunta Oreste.

Lectia despre NATO

nainte de reuniunea de la Praga, TVR2 isi propune sa explice pe intelesul tuturor majoritatea aspectelor legate de aderarea Romaniei la NATO. Intre 4-19 noiembrie, telespectatorii postului (si, mai ales, tinerii) vor primi informatii de interes general, vor putea pune intrebari la care vor primi raspunsuri detaliate de la specialisti, in ciclul de emisiuni "Nato acum !". De astazi, se vor deschide "Dosarele integrarii noastre": cate 5 minute, dupa jurnalul de la ora 21. Cu totii asteptam decizia pe care tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice o vor lua in legatura cu admiterea Romaniei. Indiferent de rezultat, telespectatorii TVR2 vor fi in cunostinta de cauza si cu lectiile facute despre ce inseamna a fi (sau a nu fi) membru NATO.

Demonstratie de "bataie cu cap"

Sambata, 2 noiembrie, la Sala Palatului se prezenta reteta zilei: sandwich Shaolin. Se ia un strat de lame, peste care se asaza un luptator Shaolin Kung Fu, deasupra se presara un strat de cuie, pe care este pus un alt maestru al luptei, iar drept "capac" - o caramida. Care se sparge, cand totul este gata, cu ciocanul, pe abdomenul luptatorului de deasupra. Se serveste cu aplauze. Spectacolul "Masters of Shaolin Kung Fu" a adus la Bucuresti, in doua reprezentatii, profesionisti in ale artelor martiale. Tot romanul a putut vedea pe viu ce inseamna lupta cu betele si cu sulitele, convingandu-se ca, daca detii tehnica, te poti apara la fel de bine cu sabia, cu mainile goale, cu un steag sau chiar cu o... matura. Au fost martorii unor demonstratii in care concentrarea juca rolul principal: oameni suspendati, sprijiniti doar in cateva sulite sau "infipti" pur si simplu in varful vreunei lanci. Stapanirea de sine, exersata de 1500 de ani, i-a ajutat pe maestri sa treaca si de probele suplimentare, asigurate de public: strigatele de lupta de pe scena alternau cu tipete de bebelusi din sala. (Nu stiu in ce alta tara din lumea asta, spectatorul intra intr-un teatru ori sala de concert cu tot cu copilul de varsta sugara). Altfel, lumea "subtire": a venit la costum si cravata, ba chiar la taioare puse in valoare de intreaga caseta de bijuterii de acasa. Si, cum s-ar fi putut altfel, cu telefoanele mobile lasate deschise in timpul reprezenatatiei. Luptatorii Shaolin nu s-au sinchisit prea mult de mitocania est-europeana. Si-au vazut de treaba, iar rezultatul a fost, pe alocuri, spectaculos. Iar cand evoluau in grup, erau mai sincronizati decat multe ansambluri de balet clasic. De la copii la maestri cu varste venerabile, toti au aratat cum functioneaza armonia dintre minte si trup. Chiar daca arta care, secole intregi, le-a folosit doar la aparare si evolutie spirituala,a devenit astazi si un mijloc de a face bani, maiestria lor nu poate fi pusa la indoiala.

Noi tendinte in designul de carte din Marea Britanie si Germania

Peste 100 de titluri aparute in ultimul an pe piata de carte din Marea Britanie si Germania si avand statutul de carti premiate la concursurile de grafica de carte din cele doua tari sunt reunite, incepand de astazi, pana pe 10 noiembrie, intr-o expozitie gazduita de Sala Galateca a Bibliotecii Centrale Universitare. Volume de beletristica, literatura pentru copii, stiinta, fotografie si editii bibliofile sunt propunerile pe care British Council, Centrul de Carte germana si Institutul Goethe le fac, in luna noiembrie, iubitorilor de carte. Miercuri va avea loc o masa rotunda la care sunt invitati sa participe studenti de la Universitatea de Arte, iar joi, la o alta masa rotunda, sunt invitati graficieni, ilustratori si alti specialisti in domeniul designului de carte.

Revista Filatelia, numarul pe luna octombrie

Noul numar al revistei Filatelia aduce informatii importante iubitorilor acestui domeniu. Astfel, acestia vor afla cum EFIRO 2008 este un vis care va deveni realitate, Forumului filatelic al PostEurop de la Amsterdam fiindu-i dedicata o ampla prezentare, semnata Vladimir Ionescu, director Romfilatelia. Alte titluri care se regasesc in acest numar sunt: Rugby-ul romanesc redat pe materiale postale si filatelice in alte tari, Filatelia la confluenta cu istoria, Pseudofiligranul "X-Linie", Arta din timbre. Incepatorii sunt cei carora le este dedicat scurtul curs filatelic: Ce, cum si unde?