Cei mai batrini arbori din Iasi

Primul din judet este un tei situat in curtea Manastirii Birnova, al doilea un par din apropierea localitatii Ciohorani, iar al treilea un stejar situat in Birnova.

Cei mai vechi arbori din Iasi dateaza dinaintea domnitorului Stefan cel Mare. Potrivit clasamentului prezentat pe pagina de internet a Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Iasi, cel mai batrin copac din judet numara nu mai putin de 658 de ani. Teiul in cauza este amplasat in curtea Manastirii Birnova si are o tulpina extrem de groasa, fiind nevoie de aproximativ opt oameni cu bratele intinse pentru a-l inconjura.

Autoritatile locale sustin insa ca nici nu mai cunosc povestea lui. „Nu avem date privind aparitia lui", a spus Danut Pirchiu, directorul executiv al APM Iasi. „Cred ca a fost plantat in momentul zidirii manastirii. Nu stiu alte detalii", ne-a spus un calugar de la Birnova.

Insa, potrivit statisticilor Agentei de Mediu, arborele dateaza cu cel putin 250 de ani inainte de constructia Manastirii Birnova. Teiul se afla intr-o stare deplorabila. A fost practic mincat de carii, odata cu trecerea timpului, crengile uscate atirnind acum in bataia vintului. La fel de vechi, circa 600 de ani, este si parul domestic amplasat la marginea drumului axial din localitatea Ciohorani. Dupa cum sustin autoritatile in domeniu, acesta inca mai face pere care sint comestibile.

Clasamentul a fost realizat de inginerul Ionel Lupu, presedintele Asociatiei Dendro-Ornamentale „A. Fatu" din cadrul Academiei Romane, filiala Iasi, in colaborare cu specialistii APM.

Conform evidentelor institutiei, pe locul trei al podiumului se situeaza cel mai virstnic arbore la nivelul municipiului - un stejar de 568 ani, aflat pe proprietatea managerului companiei iesene de transport
international Hoffer Impex SRL - Liviu Horobet, in Bucium.

Fiind considerati monumente ale naturii, astfel de copaci se bucura, cel putin teoretic, de un tratament privilegiat de intretinere. Nu pot fi taiati sau curatati decit cu aprobare speciala din partea organelor competente.

Stejarul problema

„Bijuteriile" peisagistice au ajuns sa fie motiv de disputa intre autoritatile locale si diverse persoane private. Dupa cum sustine omul de afaceri Liviu Horobet, in curtea caruia se afla stejarul „quercus robur", in virsta de 568 de ani, pomul pare sa fi fost dat uitarii de institutiile de mediu.

„De mai bine de cinci ani, de cind mi-am cumparat proprietatea in Bucium, si mi-am construit casa, am avut numai probleme cu el pentru ca nu a venit nimeni sa curete o creanga. Aceasta in ciuda faptului ca am trimis nenumarate sesizari la Mediu in care atrageam atentia asupra faptului ca pomul ar trebui ingrijit. Este pacat de el, pentru ca e monument al naturii si este protejat prin lege. Mie imi place foarte mult si tin la el ca la ochii din cap. Chiar am facut un sistem
de irigatie ca sa-l ud pe timp de seceta, asa cum a fost vara trecuta", a declarat Horobet.

Acesta a mai precizat ca este dispus sa sustina pe cont propriu, atit din punct de vedere financiar, cit si logistic, operatiunile de cosmetizare a monumentului naturii. „Conform legii, eu n-am voie sa tai nici o creanga din el, pentru ca e caz penal. Fiind foarte batrin, crengile sale sint uscate si se rup usor in bataia vintului, mai ales toamna. Pomul este amplasat chiar linga poarta, zona aceasta fiind foarte traficata. Din acest motiv reprezinta un pericol pentru intreaga familie", a motivat Horobet.

In replica, sefii APM Iasi sustin ca nu au fost informati despre starea copacului si, mai mult, nu au primit nici o solicitare din partea lui Horobet. „Daca se taie o creanga, locul respectiv se chituieste cu putina vopsea obisnuita pentru a impiedica patrunderea aerului, ca sa nu putrezeasca. Insa domnul Horobet nu poate face singur acest lucru. Are nevoie de un specialist, care sa ii spuna exact la ce distanta trebuie sa se opereze. Dar sa stiti ca n-am primit nici o solicitare de la dumnealui. Daca am fi avut, sigur l-am fi ajutat", a replicat Danut Pirchiu, directorul executiv al APM Iasi.

Acelasi lucru este sustinut si de purtatorul de cuvint, Galea Temneanu, care spune ca, pentru a putea taia fie si numai o singura ramurica din pom, Horobet trebuie sa obtina avizul filialei iesene a Academiei Romane. „Am verificat, si nu avem nici o solicitare privind toaletarea stejarului de la Bucium. In conformitate cu Hotarirea de Consiliu Judetean din 1994, privind ariile naturale
protejate si monumente ale naturii, avizul se obtine de la Academia Romana. Ei pot spune daca este cazul ca pomul sa fie toaletat, nu noi", a precizat Temneanu.

Elibereaza intr-o ora oxigen cit pentru trei persoane

Declaratiile celor doua parti implicate se bat insa cap in cap, iar arborele se usuca cu zile, in ciuda faptului ca are circumferinta de aproximativ opt metri, fiind nevoie de cel putin cinci oameni cu bratele intinse pentru a-l inconjura. Stejarul din curtea managerului Hoffer Impex elibereaza in aer cantitati impresionante de oxigen.

„De pilda, un stejar in virsta de 100 de ani, trimite in atmosfera 1,7 kilograme
de oxigen pur pe ora, ceea ce inseamna consumul zilnic de oxigen pentru trei persoane. Pentru inlocuirea unei asemenea productii ar trebui plantati in loc aproximativ 2.500 de puieti", a specificat ecologul Loredana-Mihaela Cantemir de la Departamentul Protectia Naturii, Solului si Subsolului a APM Iasi.

Cum se calculeaza virsta unui copac

Conform autoritatilor de mediu, virsta seculara a unui arbore se determina pe baza inelelor din structura interioara. Astfel, se masoara cu un metru special circumferinta copacului, la o inaltime de 1,20 metri de la pamint. Pe baza acesteia, se determina raza pomului.

„In functie de specie, se cunoaste pe baza unor cataloage de determinare, distanta dintre inelele din interior. Raza se imparte la numarul de inele conform speciei din catalog si se afla astfel numarul total de inele care reprezinta un an de viata
a arborelui", a explicat Danut Pirchiu, seful Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Iasi.

Pentru a putea dainui secole la rind, specialistii in domeniu au impus mai multe restrictii privind utilizarea copacilor considerati monumente ale naturii. „Se interzice orice interventie asupra tulpinii, coroanei sau radacinilor arborilor monument fara aprobare scrisa in acest sens. Se interzice, de asemenea, urcatul pe coroana, recoltatul fructelor, florilor, semintelor, distrugerea sau stergerea inscriptiilor de pe panourile indicatoare", a avertizat Loredana-Mihaela Cantemir de la Departamentul Protectia Naturii, Solului si Subsolului a APM Iasi.