"Neasumarea adevarului e o otrava pentru sufletul unui popor"

Eginald Schlattner, autorul romanului inspirator, a vazut prima oara filmul
"printr-o perdea de lacrimi".
» Filmul va fi difuzat si de cinci
canale europene de televiziune, printre
care ARTE.
» Radu Gabrea va mai scoate in acest an "Calatoria lui Gruber" (despre pogromul
de la Iasi) si un coupé din doua documentare.

» Sunteti multumit de cum a iesit "Cocosul decapitat"? De ce il scoateti pe ecrane asa tarziu?
Sunt foartemultumit. Premiera de la Sibiu, in cadrul TIFF, a fost un succes enorm. Prezent la mai multe festivaluri, filmul a obtinut Mentiunea speciala a juriului la "Saturno International Film Festival" din Italia. La Mons, vizavi de proiectia lui Claude Lelouch, cu ocazia aniversarii a 75 de ani de viata
, am avut o sala arhiplina. Sunt multumit ca filmul va fi vazut in trei tari europene – Germania, Austria, si Ungaria –, dar si ca va fi difuzat de cinci canale de televiziune europene: SRTV, Televiziunea bavareza, ARTE, Televiziunea austriaca si DUNA TV. Adica va fi vazut de 2-3 milioane de spectatori care vor cunoaste un crampei din istoria Transilvaniei si a comunitatii sasesti. De altfel, tinerii din Ierusalim au facut paralele interesante despre disparitia aproape totala din Romania a celor doua comunitati – evreiasca si saseasca. Impreuna cu distribuitorul, "Transilvania Film", am cazut de acord ca o iesire la rampa in 2007, impreuna cu filmele lui Cristian Mungiu si Cristian Nemescu, ar fi echivalat cu o sinucidere.

» Eginald Schlattner a vazut filmul la Sibiu. S-a recunoscut pe ecran?
Eginald Schlattner spune ca a vazut filmul "printr-o perdea de lacrimi", asa l-au emotionat intalnirea cu mediul veridic al adolescentei sale si autenticitatea fata de roman. Cand a participat la prezentarile filmului de la Viena, Graz si Bruxelles, le-a sugerat celor care au citit cartea s-o uite. Mai sustine ca admira cum din fresca romanului s-a putut extrage, dupa 12 scenarii, actiunea axata pe acesti patru tineri. A fost o operatie de concentrare, si nu de simplificare, prin care filmul a castigat in intensitate si sugestibilitate.

» Faptul ca sunteti german dupa mama a fost o "circumstanta atenuanta" pentru hotararea de a ecraniza "Cocosul decapitat"?
Mai degraba una "agravanta". Citindu-l in original, l-am inteles si l-am apreciat mai bine. Scenariul scris in versiunea germana a fost cu siguranta un avantaj. A fost si un prilej fericit de a ma reintoarce intr-o cinematografie de care ma simt foarte legat, in care am trait si lucrat peste 20 de ani, in care am repurtat succesele cu "Fear Not, Jacob!" ("O faclie de Paste") sau "A Man Like Eve" ("Un barbat ca Eva").

» Aveti amintiri personale despre aceasta lume pe care o recreati pe ecran?
Eroul din filmul "Prea mic pentru un razboi atat de mare" era un copil de trupa, ratacit pe front, Ion Mohreanu din "Dincolo de nisipuri" era copil de taran din campiile Brailei, Leiba Zibal, eroul filmului adaptat dupa "O faclie de Paste", de Caragiale, un evreu fugit de pogromurile din Europa rasariteana, undeva intr-o tara in care isi gasise adapost pentru el si familia sa, Regizorul din "Un barbat ca Eva", chinuit si sfasiat intre eros si creatie, toti sunt, intr-un fel sau altul, o parte din mine si deci, indirect, au fost o influentati de mama mea, care a fost persoana extraordinara, o mare profesoara, creatoare de artisti si oameni. (Vezi cartea de memorii a dnei Annie Bentoiu, "Timpul ce ni s-a dat".)

» Fiind o coproductie internationala, au intervenit cu "sugestii" finantatorii externi?
A fost un drum greu care m-a obligat la unele concesii. S-au scris cam 12 variante de scenariu, incluzand in echipa noi scenaristi. Ultimul, Bert Koss, a avut puncte de vedere de care a trebuit sa tinem cont. Dat fiind ca finantatorii importanti sunt posturi TV, a trebuit sa tinem cont si de cerintele acestui mediu. Dar cea mai mare lupta s-a dus pentru montajul final, lupta care a dus la un blocaj. Prevederile contractuale prevedeau ca, in cazul in care partile nu sunt de acord asupra versiunii finale, fiecare parte sa-si faca versiunea sa. Asa, evident, filmul ar fi avut o versiune "exclusiv romaneasca" si ar fi trebuit ca partea romana sa plateasca "abaterile" de la asa-zisa "linie comuna". Din fericire, Televiziunea bavareza si ARTE au ales versiunea "Radu Gabrea".

» Daca n-ar fi fost vorba de aceasta poveste multietnica, ci de una 100% romaneasca, ar mai fi fost interesati coproducatorii straini?
Nu exista finantare fara un interes artistic ori financiar. Cel artistic, care era precumpanitor in anii ‘70-’80 ai secolului trecut, e din ce in ce mai redus. Ceea ce intereseaza e succesul de public, care aduce cert "plusvaloare". Un filmulet care pare de nisa, dar cu idei si valori artistice ridicate, care are un raport investitii/incasari de 10:2, asigura cariera regizorului, uneori pe viata. Este, de pilda, cazul a doi mari regizori, Coppola si Lucas, si al filmului lor de debut, "American Grafitti", care a avut incasari de 8-10 ori mai mari decat costurile. Finantarea noastra a fost destul de redusa, ceea ce ne-a pus in fata a doua optiuni: sa cheltuim banii pe ce se vede in film sau pe filmarea propriu-zisa (hoteluri, transport, diurne, echipament
de filmare si iluminare etc.). Am ales calea scurtarii drastice a perioadei de filmare, pentru a ne ramane bani pentru decoruri si costume.

» Marea descoperire a filmului sunt tinerii actorii romani Ioana Iacob si Axel Moustache. Cum i-ati gasit?
Cea mai mare dificultate s-a datorat hotararii mele ca filmul sa fie jucat in germana. Apoi a fost necesitatea ca eroii sa parcurga o poveste pe patru ani, intre 12 si 16 ani. S-a lucrat doi ani la casting. Am fost in mai toate orasele din Transilvania, filmand elevii scolilor germane. Pana la urma, m-am hotarat sa iau in distributie actori foarte tineri, care sa acopere credibil varsta finala a eroilor. Am inceput un casting la fel de intensiv cu actori de limba germana. Probele au fost extraordinare, unele scene din film nascandu-se chiar la casting. Asa i-am descoperit pe Ioana Iacob si pe Axel Mustata (cum se numea atunci; acum, devenit "star", se numeste Moustache).

» In acest an scoateti doua lungmetraje, "Cocosul decapitat" si "Calatoria lui Gruber", a caror actiune se petrece la primul in 1944, la al doilea in 1941. De ce sunteti interesat de aceasta perioada?
Fac o precizare: vor fi trei lungmetraje semnate de mine care vor iesi in 2008. Al treilea este un lungmetraj coupé, realizat din doua documentare care s-au bucurat de un succes enorm, "Mostenirea lui Goldfaden" si "Romania!". Cat priveste interesul pentru acea perioada, e interesul pentru o perioada care face parte din viata mea. As spune chiar ca prima "imagine", in sens generic, ramasa in mintea mea a fost cea a unei "crapaturi" imense in tavanul dormitorului, dupa cutremurul din 1940.

» "Calatoria lui Gruber" trateaza despre pogromul de la Iasi. Ati simtit nevoia sa lamuriti acest subiect asupra caruia nu toata lumea e de acord?
Intrebarea dvs. e chiar dovada a cat de necesar e filmul. "Controversele" sunt o forma "soft" de a incerca sa se ascunda vinovatiile si responsabilitatile. Am citit in cei 14 ani de cand m-am intors in Romania cam tot ce s-a scris in istoria romana si, as zice, mondiala si mi-am facut o imagine cat de cat adevarata despre acea perioada trista a istoriei Romaniei. Ascunderea adevarului si neasumarea lui, cat si incercarea de relativizare a unor evenimente sunt – pentru sufletul unui popor si pentru evolutia lui – o otrava. Din pacate, Romania a trait in ultimii 70 de ani ai secolului trecut precumpanitor in minciuna. René de Weck, ambasadorul Elvetiei la Bucuresti, si-a publicat memoriile despre cei zece ani petrecuti in Romania (1935-1945) sub titlul "Zece ani in tara minciunii". E de ajuns sa urmarim "discursul politic" din Romania de azi ca sa vedem ca aceasta plaga ne urmareste ca un destin.

» E adevarat ca Eugen Uricariu a facut un text dupa romanul "Kaputt" al lui Curzio Malaparte (text dupa care Razvan Radulescu si Alexandru Baciu au scris scenariul) pentru ca nu puteati obtine drepturile de ecranizare?
Raspunsul meu ar trebui sa sune cam ca celebrele raspunsuri de la "Radio Erevan". "E adevarat ca, dar…" Eugen Uricariu a scris un scenariu foarte bun, bazat pe romanul lui Malaparte, deci bazat pe o fictiune. Dar Malaparte a fost scriitor si ziarist. Am preferat sa-i urmez drumul ca ziarist si, plecand de la unele evenimente reale, dar necunoscute si care nu apar in cartea lui Malaparte (descoperite in cursul documentarii de Razvan Radulescu, si anume "cauza demiterii Colonelului Lupu de la sefia Garnizoanei Iasi de catre Maresalul, pe atunci doar Generalul Antonescu"), sa rescriem povestea cinematografica a vizitei sale. Mai ales ca aceasta optiune a permis realizarea unui film despre care am convingerea ca e mult mai cutremurator si mai tensionat.

» Cand lansati filmul?
La drept vorbind, as fi vrut sa-l lansez imediat dupa "Cocosul…" si dupa celalalt lungmetraj. M-ar fi amuzat sa vad media ocupandu-se cel putin sase saptamani la rand de "filmele lui Radu Gabrea". Dar distribuitorii m-au tras de maneca. Raspunsul exact e: n-am facut inca un plan de lansare, dar cu siguranta va fi in 2008.

Echipa
» Multinationala

"Cocosul decapitat" are o distributie internationala: David Zimmerschied, Alicja Bachleda, Ioana Iacob, Axel Moustache, Werner Prinz, Victoria Cocias, Dorel Visan. Ca regizor, pe generic este creditat, alaturi de Radu Gabrea, si Marijan David Vajda. Director de imagine este Walter Kindler, iar monteuza, Melania Oproiu.